În ultimii ani, am observat o schimbare de paradigmă în rândul românilor din străinătate: aceștia nu mai doresc doar să ajute financiar familiile rămase acasă, ci vor să se implice activ în viața cetății.
Diaspora caută, în primul rând, respect și o comunicare bidirecțională cu autoritățile locale.
Mulți dintre cei plecați au dobândit expertiză în domenii precum administrația publică, tehnologia sau antreprenoriatul în țările de adopție și sunt gata să ofere aceste cunoștințe voluntar sau prin investiții punctuale în localitățile natale. Totuși, barierele birocratice și, uneori, reticența funcționarilor publici de acasă acționează ca niște ziduri greu de dărâmat.
Este nevoie de mecanisme clare prin care primăriile și consiliile județene să faciliteze dialogul cu „românii de afară”. Crearea unor departamente dedicate diasporei la nivel local nu ar trebui să fie doar o mișcare de imagine, ci un instrument real de lucru.
Nevoia de digitalizare a serviciilor publice este, de asemenea, o cerință constantă – posibilitatea de a obține acte sau de a plăti taxe fără a fi nevoie de o călătorie costisitoare în România ar fi un semn real de considerație.
În final, diaspora își dorește să simtă că vocea ei contează și că este tratată ca un partener strategic în dezvoltarea României.
Nu suntem doar niște vizitatori de vară care vin să facă nunți și să cheltuiască bani, ci suntem cetățeni care poartă cu ei imaginea și valorile țării în lume. (Geanina Abul Haija, Lumea de azi)
 |
| Geanina Abul Haija |